сры́в
derangement, frustration
Noun | masculine | inanimate
| Nominative singular | сры́в |
|---|---|
| Nominative plural | сры́вы |
| Genitive singular | сры́ва |
| Genitive plural | сры́вов |
| Dative singular | сры́ву |
| Dative plural | сры́вам |
| Accusative singular | сры́в |
| Accusative plural | сры́вы |
| Instrumental singular | сры́вом |
| Instrumental plural | сры́вами |
| Prepositional singular | сры́ве |
| Prepositional plural | сры́вах |
Examples
- срыв пла́на — wrecking/frustration of the plan