прице́л
sight (device used in aiming a firearm)
Noun | masculine | inanimate
| Nominative singular | прице́л |
|---|---|
| Nominative plural | прице́лы |
| Genitive singular | прице́ла |
| Genitive plural | прице́лов |
| Dative singular | прице́лу |
| Dative plural | прице́лам |
| Accusative singular | прице́л |
| Accusative plural | прице́лы |
| Instrumental singular | прице́лом |
| Instrumental plural | прице́лами |
| Prepositional singular | прице́ле |
| Prepositional plural | прице́лах |
Examples
- взять на прице́л — to take to aim, to draw a bead