очути́ться
to find oneself (suddenly) in a place
Verb | perfective | reflexive
| Infinitive | очути́ться |
|---|---|
| Future, ты | очу́тишься |
| Future, он, она, оно | очу́тится |
| Future, мы | очу́тимся |
| Future, вы | очу́титесь |
| Future, они | очу́тятся |
| Past masculine | очути́лся |
| Past feminine | очути́лась |
| Past neuter | очути́лось |
| Past plural | очути́лись |
| Imperative singular | очути́сь |
| Imperative plural | очути́тесь |