опозо́рить
to disgrace, to defame
Verb | perfective | transitive
| Infinitive | опозо́рить |
|---|---|
| Future, я | опозо́рю |
| Future, ты | опозо́ришь |
| Future, он, она, оно | опозо́рит |
| Future, мы | опозо́рим |
| Future, вы | опозо́рите |
| Future, они | опозо́рят |
| Past masculine | опозо́рил |
| Past feminine | опозо́рила |
| Past neuter | опозо́рило |
| Past plural | опозо́рили |
| Imperative singular | опозо́рь |
| Imperative plural | опозо́рьте |
Imperfective: позо́рить