обстре́л
firing, fire
Noun | masculine | inanimate
| Nominative singular | обстре́л |
|---|---|
| Nominative plural | обстре́лы |
| Genitive singular | обстре́ла |
| Genitive plural | обстре́лов |
| Dative singular | обстре́лу |
| Dative plural | обстре́лам |
| Accusative singular | обстре́л |
| Accusative plural | обстре́лы |
| Instrumental singular | обстре́лом |
| Instrumental plural | обстре́лами |
| Prepositional singular | обстре́ле |
| Prepositional plural | обстре́лах |
Examples
- взять под обстре́л — concentrate/centre fire
- находи́ться под обстре́лом — be under fire